Corpul omenesc este un sistem care se afla in permananta relatie cu exteriorul. Printre intrarile acestui sistem se afla si alimentele. Ele aduc organismului o serie de substante necesare desfasurarii functiilor sale. Aceste substante se numesc nutrienti.

Nutrientii se impart in macronutienti si micronutienti. Macronutrientii sunt acele substante necesare in cantitati mari, si participa de obicei la constructia se reconstructia tesuturilor cat si la eliberaea de energie. Acestia sunt : proteinele, glucidele, lipidele.

Micronutrientii sunt substante necesare in cantitati mai mici, dar la fel de importanti pentru buna desfasurare a proceselor metabolice : vitamine, minerale, oligoelemente si altele.

Exista un proverb care spune ca " suntem ceea ce mancam ". Acest proverb reda importanta alimentatiei in viata omului. Se stie ca mare parte din bolile omului modern se datoreaza unei alimentatii necorespunzataore, atat cantitativ cat si calitativ.

Cu precadere atunci cand vrei sa-ti modelezi corpul, alimentatia este deosebit de importanta. Din multele sisteme de reglare ale naturii, in acest caz apare evident ca pentru a arata bine trebuie sa mancam santatos, planul de alimentatie pentru modelarea corpului, coincide in multe parti cu cel pentru o viata sanatoasa si fara boli.

Proteinele sunt strict necesare in alimentatie. De fapt, nu proteinele in sine constituie elementele esentiale, ci aminoacizii, care mai sunt numiti si pietrele de temelie ale proteinelor. Acestia sunt in numar de 22, dintre care 8 sunt considerati aminoacizi esentiali (izoleucina, leucina, lisina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina si histidina, aceasta din urma fiind considerata esentiala pentru copii). Pentru ca organismul sa poata sintetiza si folosi in mod eficient proteinele, este necesara prezenta tuturor aminoacizilor in proportii corespunzatoare, deoarece insuficienta unuia reduce eficacitatea celorlalti. Proteinele au rol in formarea de noi tesuturi, in inlocuirea celulelor deteriorate. Ele ajuta la sintetizarea hormonilor si a enzimelor, la mentinerea echilibrului acido-bazic al singelui si la eliminarea toxinelor din organism. In procesul de digestie, proteinele sunt descompuse in aminoacizi, care, odata ajunsi in celulele corpului, formeaza din nou proteine. Sursele cele mai importante de proteine sunt: carnea si derivatele din carne, laptele, branzeturile, ouale, legumele uscate, painea, pastele fainoase, nucile. Necesarul de proteine difera de la un individ la altul, in functie de factori precum varsta, greutatea, starea de sanatate. Pentru un adult normal, necesarul de proteine se situeaza in jurul valorii de 1 gram per kilogram greutate, pe zi. Aportul caloric al unui gram de proteine este de 4 calorii.

Lipidele, prin valoarea lor calorica ridicata, au, in principal, o actiune energetica. Ele sunt arse in adevarate centrale termice, situate in interiorul celulelor, putand fi un carburant chiar mai bun decat glucoza. Lipidele sunt constituite din acizi grasi si glicerol. Cand acizii grasi nu contin legaturi duble in molecula, ei poarta numele de acizi saturati. Cei nesaturati contin, insa, altfel de legaturi. Grasimile saturate provin, cu citeva exceptii, din surse animale. Acestea contin, asa cum se stie, colesterol. Grasimile nesaturate (mono sau polinesaturate) sunt de origine vegetala. Sursele de grasimi sunt: untul si margarina, smantana, untura, uleiurile vegetale, laptele, carnea grasa, branzeturile grase, galbenusul de ou, nucile, alunele. Aportul caloric al lipidelor este mare: 1 gram de lipide contine 9 kilocalorii. Necesarul de lipide este de 1 gram per kilogram greutate, pe zi (1/3 acizi grasi saturati + 1/3 acizi grasi mononesaturati + 1/3 acizi grasi polinesaturati).

Glucidele reprezinta principala sursa de energie pentru organism. In timpul digestiei, amidonul si zaharurile (principalele tipuri de carbohidrati) sunt transformate in glucoza. Aceasta asigura energia necesara functionarii organismului, in principal a creierului si sistemului nervos central. In cazul in care cantitatea de glucide ingerata este mai mare decit cea care poate fi convertita in glucoza sau glicogen (depozitat in muschi si ficat), zaharurile se vor transforma in lipide si vor fi depozitate. Sursele de glucide mai importante sunt: zaharul si produsele zaharoase, fainoasele, legumele si fructele. Glucidele sunt la fel de importante pentru sanatatea organismului si contin acelasi numar de calorii per gram ca si proteinele. Necesarul de glucide este de 5 grame per kilogram greutate, pe zi.